Apa – un miracol al viului

Apa pe care o bem zilnic (și o ucidem prin poluare!) este un element primordial și indispensabil vieții pe planeta noastră. Oamenii de știință de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană, ca să ne referim numai la aceste organizații de investigare a cosmosului, caută planete în sistemul nostru solar - și în alte sisteme solare din Galaxia Calea Lactee -, care să conțină apă în stare lichidă, o condiție fundamentală pentru dezvoltarea organismelor biologice. Apa este un miracol al viului, ce intră în componența noastră organică în proporție covârșitoare. Corpul uman este format din circa 65 – 75% apă. Omul când se naște, corpul său deține  cantitatea maximă de apă. Creierul funcționează în condiții optime, când conține în structura sa circa 83% apă. Odată cu înaintarea în vârstă, acest coeficient se reduce la nivel fizic până la aproximativ 45 - 50%. Omul vârstnic trebuie să bea apă mai des, având caracteristici cât mai apropiate de apa nepoluată. La persoane supraponderale, apa din organism poate scădea dramatic până la 40%. Femeile adulte au nevoie de apă în cantitate mai mare decât bărbații, întrucât posedă mai mult țesut adipos. Prin urmare, menținerea și primenirea apei în organism este de importanță dominantă pentru asigurarea funcțiilor fiziologice și psihice ale omului.  Și nu numai ale omului. Toate organismele vii terestre au nevoie de apă, pentru a funcționa organic la parametri corespunzători.

Există pe Pământ mii de izvoare de apă, dar nici un izvor nu se aseamănă cu celălalt sub aspectul structurii fizice, a compoziției chimice și a încărcăturii energetice ale acestui lichid miraculos, dătător de viață.  Calitățile apei sunt în funcție de minerale conținute și energiile pe care le dezvoltă.

Pe Terra beneficiem de cinci surse de apă. Apa din izvoare de suprafață, apa din fântâni din primul strat freatic situat la o adâncime de 3 – 5 m, apă din cel de al doilea strat freatic subteran de la adâncimea de 50 – 60 m, ce  conține apă mai curată, apa de la robinet tratată pe cale chimică, îndeosebi cu clor și ape pluviale generate de factori meteorologici.

Aproximativ 98 % din apă potabilă provine din straturi freatice subterane. Apa potabilă ar trebui să fie incoloră și inodoră, fără gust, la temperatură  14-15 grade C. Creșterea temperaturii apei este prielnică dezvoltării  microorganismelor patogene.

Savantul Henri Coandă.

Savatul Henri Coandă a descoperit apă în stare solidă în învelișul cutanat al omului. Potrivi studiilor efectuate de Henri Coandă, formarea fulgilor de zăpadă este influențată de arhitectura zonei geografice în care se produc.  Apa preia în memoria sa particularitățile zonale și cristalizează în consecință. Apa contribuie și la constituirea trăsăturilor fizice ale raselor umane. 

Apa radioactivă

La robinet apa curge împreună cu gaze radioactive nocive, precum radonul și tritiul. Uniunea Europeană a impus țărilor membre să facă teste pentru concentrația de radon și tritiu din apă, limita maximă admisă fiind 100 becquereli/1 litru de apă. Dar limita radioactivității apei potabile a fost stabilită de U.E., fără a se lua în calcul efectele negative în plan biologic pe termen lung. Gazele radioactive, clorul ce se folosește la tratarea bacteriostatică a apei, plus substanțele fecaloide existente pe rețeaua distribuției apei potabile către consumatori, sunt o sursă permanentă de îmbolnăviri ale populației urbane. ”Toate aceste substanțe radioactive (radonul și tritiul – n.a.) au efecte devastatoare în timp, provoacă diferite afecţiuni printre care şi cancerul. Se spune că 80% din boli le bem” - este de părere medicul român, dr. Ruxandra Constantina. (Sursa: Digi 24)

Apa din izvoare termale este radioactivă. Prin urmare, trebuie să fie folosită cu atenția cuvenită de persoanele care fac tratamente cu aceste ape. Ar fi indicat ca bolnavii să cunoască în prealabil, cât timp recomandă medicii să stea în apă termală, ca să evite îmbolnăvirea de cancer. 

Apă cu particule de argint

În cercetările pe care le-am făcut de-a lungul anilor prin țară, am întâlnit diverse izvoare de apă, de la izvoare de apă vie din Curbura Buzăului, la izvoare cu apă cu particule de argint din Munții Orăștiei. În cadrul unor investigații făcute pentru un studiu multidisciplinar guvernamental, am reperat în zona Munților Orăștiei două izvoare cu debite consistente, în care apa conține particule de argint, ceea o face să fie pură din punct de vedere bacteriostatic (oprește dezvoltarea bacteriilor). Încărcătura energetică bacteriostatică, rezultă din trecerea apei subterane prin zăcăminte de argint. Apa se mai tratează uneori, în volume reduse, cu argint coloidal.

Apă vie

În folclorul nostru se vorbește adesea despre apă vie. Izvoare de apă vie sunt și în Curbura Buzăului. La începutul anilor ’80, am asistat la un incident neplăcut, cauzat de o elevă ce a izbit în față, cu cazmaua cu care decoperta un strat arheologic, pe eleva care săpa alături. Tăișul cazmalei,  care viza ochii victimei, i-a retezat pe orizontală pleoapa ochiului stâng, pe o lungime de peste 15 milimetri. Nu aveam posibilitatea să ducem de urgență eleva la un cabinet medical. Am trimis rapid doi elevi cu găleata la izvorul de apă vie. După ce am spălat ochiul fetei cu apă vie, l-am bandajat să nu se infecteze. În decurs de două zile pleoapa s-a vindecat, fără să rămână vreo cicatrice. Este posibil ca organismul acelei eleve să fi avut resurse subconștiente nebănuite de vindecare. Dar dacă era efectul produs de apa vie? Ar trebui cercetat fenomenul.

O însușire stranie: memoria apei

Cercetătorul nipon, dr. Masaru Emoto.

Oameni de știință implicați în studiul apei, au remarcat apa are memorie și reține până și gândurile noastre. În acest context, este posibilă comunicarea telepatică dintre ființa umană și apa de izvor. Memoria apei este o însușire stranie numai în aparență. Fizicienii au descoperit de câteva decenii existența memoriei corpusculare. De exemplu, fotonii corelați, rezultați din aceeași coliziune energetică, comunică telepatic între ei pe distanțe astronomice. Este vorba de așa-zisul paradox EPR (abreviere de la numele fizicienilor Einstein, Podolsky și Rosen) din fizica cuantică, a cărui existență a fost dovedită de cunoscutul  fizician francez, Alain Aspect.

Cercetătorul nipon, dr. Masaru Emoto, a demostrat ștințific, că apa are capacitatea de a înregistra cuvintele, gândurile și sentimentele noastre. Informaţia pe care o transmitem apei îi poate schimba structura fizică și compoziția chimică. În concluzie, ultima formă de tratare a apei înainte de consum uman, constă în relația psihică pe care o avem față de acest lichid vital pentru organismul nostru.

Homeopatia este structurată pe memoria apei

Prin cercetările sale experimentale, medicul german Christian Samuel Hahnemann, a observat că prin diluții repetate în apă ale unui medicament dat, se obține vindecarea bolii. El a diluat o infimă parte din medicament în apă, în proporție de o particulă de substanță chimică la 99,999…% apă.  Și a obținut vindecarea maladiilor trate în acest mod, fără efecte dezastruoase în plan organic, proprii medicamentelor de sinteză. Memoria apei preia informația din substanțele chimice ce intră în compoziția medicamentelor și acționează ca atare. Pe acest principiu se bazează homeopatia, sistem terapeutic care constă în administrarea în doze foarte mici a substanțelor care ar putea provoca la un om sănătos o afecțiune analogă cu cea care este combătută (Sursa: DEX). De ce nu recomandă majoritatea medicilor homeopatia ca terapie alternativă rămâne un mister, ce ar putea fi elucidat de către cititori, prin consultarea articolului publicat în Jurnal Paranormal, cu titlul Chimistul Shane Ellison: “Se pare că toate medicamentele sunt fabricate pentru a reduce populația”.

Cum putem influența apa prin gândurile noastre, să fie benefică pentru sănătatea umană

Este posibil să influențăm memoria apei, pe cale telepatică, astfel ca apa să contribuie la vindecarea bolilor de care suferă omenirea. Dar medicina actuală nu prevede folosirea apei în scopuri terapeutice, în locul terapiei alopate cu medicamente de sinteză. Din rațiuni financiare. Relația omului cu apa trebuie să fie mai mult decât simbiotică. Trebuie să o tratăm cu respectul cuvenit, ca parte componentă, inseparabilă, a organismului nostru. Apa are memorie și înregistrează cuvintele, gândurile și sentimentele noastre, pozitive sau negative, adaptând structura sa energetică subtilă în funcție de informația pe care o primește de la ființa umană. Apa pe care o bem zilnic, poate să fie benefică sau dăunătoare pentru sănătatea noastră organică și psihică, potrivit încărcăturii sale energetice, ce rezultă din relația noastră cu acest miracol al viului. Chiar și cu apa de la robinet trebuie să ne purtăm cu gânduri bune, să dialogăm pe cale telepatică cu ea când o bem. Suntem conectați prin fire energo-informaționale nevăzute la apă, la fel cum suntem conectați la aerul pe care îl respirăm.

Să nu uităm nicio clipă, că apa este vie, are memorie și face parte din ființa noastră fizică și spirituală. Omul este dator să protejeze apa prin toate resursele de care dispune. Fără apă nu ar fi posibilă viața organismelor vii pe Pământ. Apa este o binecuvântare divină pe planeta noastră. Trebuie să credem în divinitate, dintr-un calcul simplu, ce ține de rațiunea umană. Dacă Dumnezeu nu ar exista, nu pierdem nimic crezând în el. Dar dacă Dumnezeu există, câștigăm enorm crezând în el și în puterile sale divine. În favoarea existenței lui Dumnezeu pledează lucrurile, fenomenele și energiile din Univers, pe care știința umană, prioritar de esență masculină, a reușit să le deslușească doar în proporție de 1%.