Brățările de aur din munții Orăștiei sunt proto-sumeriene?

În anii 1995 – 1999, am condus echipa multidisciplinară care a făcut investigații în teren, pentru Studiul multidisciplinar de evaluare, delimitare, protecție și conservare a zonelor arheologice din munții Orăștiei, comandat de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului. Experiența acumulată ca expert al Institutului de studii istorice și social-politice, privind verificarea pe teren a raportărilor făcute de către arheologi de pe unele șantiere de cercetări, mi-a permis să observ mai atent conținutul stratificărilor de locuire umană în siturile arheologice. (A se vedea în acest sens și articolul din Jurnal Paranormal, intitulat Enigma monumentului de la Adamclisi.) În plus, am beneficiat de o echipă de cercetători care acoperea mai multe domenii științifice, din care făcea parte și generalul de divizie, profesor inginer Vasile Dragomir, fost șef al Direcției Topografice Militare, din cadrul M.Ap.N.

Printre metodele nedistructive de detecție și localizare a vestigiilor arheologice din subsol, am aplicat și detecția și teledetecția extrasenzorială, procedeu ce permite scanarea integrală a subsolului.

Prima persoană care a semnalat, în mass-media, că unele obiecte ceramice din munții Orăștiei prezintă simboluri sumeriene, a fost jurnalista Adina Mutăr.

În articolul de față prezentăm încă un element, care ne poate apropia de rezolvarea problemei simbolurilor proto-sumeriene din munții Orăștiei.  

 

Civilizație umană de acum 7200 de ani, în munții Orăștiei.
Potrivit analizelor făcute cu C14 asupra conductelor antice din ceramică, ce poartă urme de fabricare la utilaje industriale (nu la roata olarului) pentru aducțiunea și distribuirea apei potabile (foto 1) și a fragmentelor din ceramică extrase din sit de la același nivel de locuire umană, rezultă o vechime de aproximativ 7200 de ani. 

Foto 1. Conducte din ceramică, vechi de 7200 de ani. A se observa în partea de sus, stratul de calcar depus de-a lungul mileniilor.


Mai mult, pe fragmente de ceramică provenite cu probabilitate din vase de cult, se găsesc simboluri sumeriene. Cel mai frapant simbol este însemnul solar aparţinând zeului suprem sumerian Anu, identic cu cel de pe o stelă dintr-un templu din Sumer, închinat acestui zeu (foto 2 şi 3).

Foto 2. Fragment de vas din munţii Orăştiei (posibil vas de cult), cu simbol solar sumerian.

Foto 3. Acelaşi simbol, pe o stelă din templul din Sumer

 

Foto 4. Fragment de ceramică provenind dintr-un vas mare, posibil vas de cult, cu simbolul sumerian al mineritului.


Potrivit enciclopediei Wikipedia, sumerienii s-au stabilit în sudul Mesopotamiei pe la anul 4.500 î. Hr. Nu se știe de unde au venit, istoricii presupun că locul de baștină al sumerienilor ar fi fost în stepele Siberiei. Au construit primele orașe-cetăți ale omenirii. Au inventat scrierea, roata, matematica, astronomia, calendarele, sistemele de irigatii, armura, carul de lupta, sabiile, harnasamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olarului, harponul, dalta, inelele, seile sau acul. Cercetătorii îi consideră pe sumerieni drept întemeietorii primei civilizații de pe Terra.

 

Brățările dacice... sunt (probabil) proto-sumeriene.
În legătură cu brățările dacice din aur (foto 5), ce se găsesc în siturile arheologice din munții Orăștiei, cercetătorii nu au putut găsi nici o menționare de epocă (nici pe metopele de pe Columna din Roma), că dacii le ar fi purtat. 

Foto 5. Brățări de aur dacice, din siturile arhelogice din munții Orăștiei.


Dovezi se găsesc însă din abundență... în Sumer. Zeii, regii și sacerdoții din Sumer purtau brățări de aur, indentice cu cele găsite în siturile din munții Orăștiei. 

Foto 6. Potentat din Sumer. A se observa motivul zoomorf de la capătul de sus al brățării purtate pe mâna stânga, identic cu brățările găsite în munții Orăștie (foto 7).

Foto 7. Modelul zoomorf al brățărilor din aur din siturile arheologice din munții Orăștiei.

 

Foto 8. Zeu sumerian, purtând la brațe brățări de aur.

Foto 9. Rege sumerian, cu brățări de aur la brațe.

 

Foto 10. Cârmuitori din Sumer, purtând la brațe brățări de aur. 

 

Foto 11. Zeitate din Sumer, având pe brațe brățări de aur. A se observa conul de brad, ce revine ca un laitmotiv în mâinile zeilor și sacerdoților sumerieni.


Prin urmare, încă un element - deloc neglijabil - vine să ateste existența cu 7200 de ani în urmă, a unui posibil regat proto-sumerian în munții Orăștiei. Rămâne în suspensie întrebarea: dacii sunt urmași ai proto-sumerienilor? Ipoteza formulată de un istoric local, potrivit căreia dacii ar fi confecționat brățări de aur pentru sacerdoții sumerieni, în cadrul unor schimburi comerciale, este puțin plauzibilă. Pentru că și pe vase de cult din munții Orăștiei, apar simboluri sumeriene.

Efortul colectiv de a prezerva istoria străveche a României, contrastează cu rapacitatea unor politicieni postdecembriști, care au achizionat - contra cost - de la căutătorii ilegali de comori autohtoni, brățări de aur (în greutate de circa 1,6 kg bucata) sustrase din siturile arheologice din munții Orăștiei. Probabil că nu toți politicienii incriminați posedă brățări și kosoni, a căror proveniență să fie fără cusur. A rămas de pomină pățania unui important politician postdecembrist, povestită de căutătorii de comori prin cârciumile din Orăștie, cum l-au îmbrobodit să cumpere două brățări dacice și 18 kosoni realizați din aur țigănesc de un bijutier local, contra sumei de 600 milioane lei vechi. Politicianul în cauză venise la cumpărat obiecte de tezaur și cu un expert de la Ministerul Culturii, care s-a pronunțat că brățările și kosonii sunt autentici!