Continuă falsificarea istoriei poporului român, pe bani europeni: MONUMENTUL ANTIC DE LA ADAMCLISI A FOST RESTAURAT DREPT MONUMENT TRIUMFAL, ÎNCHINAT LUI TRAIAN!

Un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaște părinţii, spunea Nicolae Iorga. Înțelepciunea lui este ignorată de autorităţi, care nu fac eforturi să restaureze monumentele istorice. Monumentul Tropaeum Traiani, edificiu unic în lume şi considerat certificatul de naştere al poporului român, a căpătat o faţă nouă doar după ce au venit bani de la Uniunea Europeană” - a declarat recent un jurnalist, într-un cotidian din Constanța.

Dacă tot a început cu citate din Nicolae Iorga campania de promovare a monumentului restaurat de la Adamclisi, drept monument triumfal închinat împăratului Traian, să vedem ce au spus în realitate Nicolae Iorga și alți istoricii, despre acest monument antic. Nicolae Iorga - istoric: Baza însăși a vechii argumentații nu se clatină numai, dar ea nu a fost niciodată serios stabilită”. Adolf Furtwengler - arheolog german: ”Acest monument nu are nimic comun cu ceea ce se cunoaște din epoca lui Traian”. G. Wutzer – specialist german: ”Nu mi s-a întâmplat să văd vreodată ceva asemănător la vreun monument de artă romană sau greacă”. Și concluzii asemănătoare ar putea continua și din partea altor cercetători ale istoriei antice.

Iată cum, în pofida realității istorice, un monument antic funerar, de tip mausoleu, prevăzut cu simboluri funerare corespunzătoare reprezentând gorgone și lei funerari, a fost transformat cu bani europeni într-un monument triumfal, ridicat întru slava împăratului Traian. Monumentul de la Adamclisi a fost construit într-o epocă istorică anterioară epocii romane, având figurate pe metope arme specifice epocii bronzului. Personajul central de pe metopa cu număr de inventar 32, care a fost declarat de pseudoistorici români ca fiind împăratul Traian - prin distrugerea feței personajului pe metopă pentru a nu se vedea că purta barbă - și falsificarea simbolului de pe platoșă pentru a fi luat drept gorgonă, este notorie. Fotografiile retușate cu însemnul imperial falsificat în gorgonă există și la Academia Română, prin care se ”certifică” prezența împăratului Traian pe metopa 32, aparținând monumentului antic de la Adamclisi.

Să privim cu atenție fotografia metopei 32, realizată de autor (foto 1):
 

Foto 1. Personajul imperial de pe metopa 32, ce a fost confundat (intenționat?) de istorici români cu împăratul Traian.


Personajul figurat pe metopa 32 este scund, purta barbă  - faţa şi barba personajului au fost distruse, probabil de către primii arheologi ce au cercetat componentele monumentului de la Adamclisi - iar pe platoșă are o emblemă formată dintr-o pasăre cu ciocul lung şi drept, încadrată de motive florale de acant. Nu este vorba de vulturul roman, pentru că nu seamănă cu vulturul de pe stema romană, păstrată la Biserica Santi Apostoli din Roma (foto 2). Personajul este însoţit de doi lăncieri înalţi, cu bărbi.

Foto 2. Stema romană, păstrată la Biserica Santi Apostoli din Roma.


Împăratul Traian purta cu totul alte simboluri pe platoșă, după cum se vede în foto 3. 

Foto3. Simbolurile antice, purtate de Traian pe platoșă.

Foto 4. Simbolul purtat de personajul de pe metopa 32 este anterior epocilor istorice romană și greacă.


Emblema de pe platoșa personajului imperial de pe metopa cu numărul de inventar 32, reprezintă cheia enigmei monumentului antic de la Adamclisi. Cine se încumetă să elucideze, ce personaj purta această emblemă în antichitate?

Menționez spre știința istoricilor români, cu sau fără titluri academice:

- Nu există niciun izvor documentar de epocă, în care să fie menționată ridicarea monumentului de la Adamclisi. Prin urmare, monumentul este anterior epocilor istorice romană și greacă;

- Anul înălțării monumentului antic de la Adamclisi,  109 e.n., a fost stabilit de istorici români în absența oricărei mențiuni documentare și fără dovezi arheologice din perioada antică. Unica „dovadă” adusă de istorici că monumentul de la Adamclisi ar fi fost înălţat de Traian, este doar o lespede găsită printre componentele ruinelor monumentul original, cu titlurile lui Traian săpate în piatră. Însă pe lespede nu figurează verbul prin care Traian să susţină, că monumentul ar fi fost ridicat de dânsul. De altfel, şi-a mai scris fiul lui Nerva numele şi titlurile pe alte monumente ce nu i-au aparținut, însă nu a îndrăznit să pretindă vreodată că acele monumente ar fi fost ridicate de dânsul. Pentru acest obicei „scriitoricesc” a fost poreclit de către împăratul Constantin cel Mare, herba parietaria (iarba zidurilor);  

- Împăratul roman Traian nu a purtat barbă;

- Pe friza monumentului de la Adamclisi sunt simboluri necunoscute, unicat în arhitectura monumentală antică (foto 5). Romburi preistorice, ce au originea în epipalelotic, conform Dicţionarului esoterismului elaborat de Pierre Riffard, lucrare de referinţă în domeniu, octogoni şi alte figuri geometrice ce se înlănţuiesc într-o ordine prestabilită, pe care nimeni nu a reuşit să le descifreze sensul;

Foto 5. Pe friza monumentului de la Adamclisi sunt simboluri necunoscute, unicat în  arhitectura monumentală antică.


- Monumentul de la Adamclisi este înconjurat de un basorelief reprezentând stindardul dacic, având capul de lup (foto 6);

Foto 6. Basorelieful ce înconjoară monumentul de la Adamclisi, reprezintă stindardul dacic.


- Armamentul figurat pe metopele monumentului de la Adamclisi este specific epocii bronzului;

- O serie de metope originale, aparținând monumentului de la Adamclisi,  au fost scăpate din neglijență (?) în Dunăre, cu prilejul transbordării componentelor originale la București. De ce nu au fost scoase din Dunăre, știindu-se cu precizie locul în care au fost scăpate”? Ce era figurat pe basoreliefurile acelor metope, de au fost abandonate de către arheologii  români în Dunăre?

- Columna de la Roma nu a fost înălțată ca să glorifice faptele de arme ale lui Traian. Era un reper topometric realizat sub forma unei coloane în stil doric, ridicat de locuitorii Romei antice, pentru a marca nivelul pământul ce a fost excavat pentru lucrări edilitare. Textul original sculptat la baza coloanei este fără echivoc:

SENATUS.POPVLVSQVE.ROMANVS

IMP.CAESARI.DIVI.NERVAE.F.NERVAE

TRAIANO.AVG.GERM.DACICO.PONTIF

MAXIMO.TRIB.POT.XVII.IMP.VI.COS.VI.P.P.

AD.DECLARANDVM.QVANTAE.ALTITVDINIS

MONS.ET.LOCUS.TANTIS.OFERIBUS.SIT.EGESTVS

În traducere:

SENATUL ŞI POPORUL ROMAN

ÎMPĂRATULUI CEZAR, FIUL LUI

NERVA CEL TRECUT ÎNTRE ZEI

NERVA TRAIAN AUGUSTUL, ÎNVINGĂTORUL

GERMANILOR, ÎNVINGĂTORUL DACILOR,

MARE PONTIF, INVESTIT PENTRU A XVII-A

OARĂ CU PUTEREA DE TRIBUN, ACLAMAT

DE VI ORI CA IMPERATOR, CONSUL PENTRU

A VI-A OARĂ, PĂRINTE AL PATRIEI,

PENTRU A SE ARĂTA CÂT DE ÎNALT

ERA MUNTELE ŞI LOCUL SĂPAT CU

EFORTURI ATÂT DE MARI

Partea superioară a textului antic original a fost răzuită, cu prilejul învelirii coloanei dorice cu scene din războaiele purtate de romani împotriva dacilor, pentru a face loc textului cu numele lui Traian și a titlurilor sale. Traian nu a îndrăznit să șteargă în totalitate textul original, lăsând cuvintele cheie privind destinația coloanei. Adică, Coloana de la Roma a fost ridicată pentru a se arăta posterității cât de înalt era dealul excavat de locuitorii Romei, pentru lucrări edilitare. Prin urmare, este cazul să fie corectată definiția Columnei de la Roma și în paginile enciclopediilor.

În concluzie, istoricii români duc mai departe un fals notoriu în privința monumentului de la Adamclisi, în dauna istoriei poporului român. De data această pe bani europeni. Prin acest fapt, istoricii autohtoni implicați în falsificarea destinației monumentului antic de la Adamclisi, dovedesc că istoria antică din punctul lor vedere nu este nicidecum o știință, ci o literatură bazată pe prezumții absurde.

Semnalez totodată, că în primăvara anului 1981, am detectat în jurul monumentului de la Adamclisi vestigii arheologice subterane ale unei așezări umane, cu edificii publice și sanctuare, fortificată cu două ziduri de apărare relativ concentrice. Cele două ziduri de apărare ale așezării, atestă importanța pe care a avut în antichitate monumentul de la Adamclisi. Nu era mai cu folos să fie alocați banii europeni pentru continuarea cercetărilor (multidisciplinare) în subsolul din jurul monumentului de Adamclisi, în loc să fie cheltuiți de-a surda pe o ipoteză fără acoperire materială?

Mai multe amănunte despre acest subiect găsiți în articole publicate în Jurnal Paranormal, cu titlurile: Enigma monumentului de la Adamclisi și Cheia enigmei monumentului antic de la Adamclisi.

Propunea autorului de refotografiere a componentelor originale ale monumentului de la Adamclisi, depusă la Ministerului Culturii, a rămas fără ecou. Menționez, că între timp am perfecționat metoda de fotografiere a metopelor deteriorate, cu amplificare a detaliilor de peste 400 de ori.