Dezastrul provocat cetăților dacice din munții Orăștiei, aflate sub protecția UNESCO

Recent, ziarul Adevărul a semnalat unele nereguli existente la cetatea dacică Costești, din Munții Orăștiei, aflată sub egida UNESCO. În articolul publicat sunt acuzate câteva vaci, care prin prezența lor și a excrementelor lăsate în urma digestiei bovine, distrug vestigiile antice. Sesizarea este binevenită numai că reporterul a omis să precizeze că nu vacile se fac responsabile de distrugerea vestigiilor dacice din Munții Orăștiei, ci arheologii locali, dublați în acest demers nefast de căutătorii de comori și de turiști certați cu bunul simț, care vandalizează vestigiile antice. Ca fost coordonator în teren al unui studiu guvernamental, ce s-a desfășurat în zona menționată între anii 1995 – 1999, aduc detalii concrete în acest sens.

După cum se poate vedea și pe fotografia publicată de ziarul Adevărul, rugina scursă în urma ploilor și a topirii zăpezilor de-a lungul anilor de pe copertinele din tablă de fier instalate deasupra vestigiilor antice, a erodat și a schimbat culoarea pietrelor fasonate în antichitate. Este greu de crezut că arheologii nu au cunoscut efectele distructive asupra calcarului ale apelor pluviale în combinație cu rugina de pe copertine. Au trecut mai bine de două decenii de când le-am atras atenția asupra acestui lucru incalificabil și văd că situația din teren nu s-a schimbat. 

Blocurile originale din piatră fasonată de la cetatea Costești, au fost distruse de rugina scursă de-a lungul deceniilor de pe copertinele din tablă din fier, instalate deasupra celor două turnuri locuință. A se vedea în colțul de jos, din stânga fotografiei, vestigiile arheologice care nu au fost acoperite cu tablă. 

Sanctuare antice necercetate de către arheologi, lăsate în paragină

În urma cercetărilor efectuate în perimetrul cetății Costești, noi am descoperit încă 8 sanctuare antice, despre a căror prezență arheologii nu știau. L-am întrebat pe prof. univ. dr. arheolog Alexandru Vulpe, care se afla întâmplător în vizită cu un grup de studenți la cetatea Costești, pentru ce nu au fost decopertate și restul sanctuarelor. Mi-a răspuns că decopertarea sanctuarelor a fost sistată cu câteva decenii în urmă,  pentru că nu se știa la ce au fost folosite atât de multe sanctuare. Situația este similară și la celelalte cetăți dacice din Munții Orăștiei. Există sute de sanctuare în situri, care nu au fost cercetate de către arheologi.

Arheologii locali nu iau în considerare existența rețelelor antice pentru alimentare cu apă potabilă a cetăților dacice și a așezărilor civile

Arheologii ignoră existența rețelelor antice pentru captarea, transportul  și distribuția apei potabile către consumatori, ce se găsesc  în situri. În cadrul studiului multidisciplinar am descoperit zeci de kilometri de conducte din ceramică antică, o parte fiind active și în prezent. Potrivit analizelor făcute cu C14 asupra conductelor antice din ceramică, ce poartă urme de fabricare la utilaje industriale, rezultă o vechime de aproximativ 7200 de ani. Ce compoziție chimică a pastei ceramice au folosit anticii la fabricarea conductelor, de rezistă de mii de ani în solul umed? 

Conducte antice din ceramică cu vechimea de 7200 de ani. În dreapta fotografiei se poate observa calcarul depus de milenii pe conducte.


Arheologii locali neagă existența acestor conducte și pretind că dacii au adunat apă de ploaie pentru băut și pentru spălat în ”cisterne” situate în afara zidurilor de apărare ale cetăților. ”Cisternele” arheologilor s-au dovedit a fi bazine pentru colectarea și decantarea apelor reziduale, ce au fost deversate în antichitate din cetățile și așezările fortificate ale dacilor.

Cercetarea arheologică de la Sarmizegetusa Regia este catastrofală

Din inconștiența arheologilor, cetatea Sarmizegetusa Regia a suferit modificări negative ireversibile. Au fost turnate betoane monstruoase peste situri necercetate din zona sacră a cetății, probabil pentru a face dificilă studierea vestigiilor arheologice de către generațiile viitoare.

Arheologii au acoperit cu betoane grotești zona sacră a Sarmizegetusei Regia, având vestigii dispuse pe 9 nivele de locuire umană. Peste vestigiile  antice au răsturnat zeci de basculante cu moloz, provenit din distrugerea cu excavatorul a siturilor necertate din zona porții de vest a cetății.

 

Excavatorul folosit de arheologi locali pentru… cercetarea siturilor de la Sarmizegetusa Regia.

 

Situri necercetate situate la poarta de vest a cetății Sarmizegetusa Regia  au fost distruse cu excavatorul de către arheologi, pentru a face rost de material de umplutură în scopul ascunderii vestigiilor antice din zona sacră a cetății.

 

Vase din ceramică antică de valoare istorică inestimabilă au fost sparte de cupa excavatorului și folosite ca material de umplutură pentru a acoperi vestigii pe terasa IX, ce nu intrau în vederile arheologilor locali. Ce au făcut arheologii la Sarmizegetusa Regia este o crimă împotriva istoriei  civilizației omenirii.

Reducerea civilizației dacilor la cultura lutului și a lemnului

Sanctuarul circular de la Sarmizegetusa Regia restaurat cu stâlpi de lemn este un fals grosolan, făcut cu bună știință de către arheologii locali. Există dovezi materiale că în locul stâlpilor din lemn plantați de arheologi, în sanctuar erau coloane din piatră fasonată ce aveau litere și grupuri de litere incizate pe plăcuțe de bronz, fixate în piatră. Prin înlocuirea pieselor originale din piatră cu stâlpi de lemn a dispărut totodată, dovada scrierii dacice. 

Sarmizegetusa Regia. Aspect parțial al terasei  IX. În plan median se vede sanctuarul circular în care arheologii au plantat stâlpi din lemn.

 

Stâlpii de lemn amplasați haotic de către arheologi în mijlocul  sanctuarului circular din piatră, ce a fost construit în antichitate din coloane fasonate din calcar.

 
Plantarea stâlpilor din lemn precum și înălțimea aleatorie a acestora a fost o improvizație de moment făcută de arheologii locali, pentru vizita anunțată a lui Nicolae Ceaușescu. Informațiile despre sanctuarul circular de la Sarmizegetusa Regia le posed de la cel mai înalt nivel arheologic din Deva. Prin urmare, sanctuarul circular restaurat de către arheologi este un fals notoriu și nu are nicio valoare istorică.

Marele sanctuar patrulater de la Sarmizegetusa Regia a fost restaurat de către arheologi, fără a se lua în calcul  vestigiile din piatră fasonată de la subsolul edificiul antic

Peste vestigiile antice (a se vedea planul sanctuarului realizat de arhitecți) fost turnată o placă din beton armat, deasupra căreia au fost amplasate plinte din beton, ce sugerează că au susținut stâlpi din lemn. Coloane antice din piatră au fost îndepărtate de către arheologi și aruncate în bălăriile ce împrejmuiesc cetatea.

Sanctuarul patrulater, restaurat de către arheologi.

 

Un fragment din coloana de piatră din sanctuar, aruncat de restauratori.


Iată cum arată planul parter + subsol al marelui sanctuar patrulater, având coloane din piatră fasonată, realizat de arhitecți:

Planul sanctuarului patrulater de la Sarmizegetusa Regia, realizat de arhitecți.

În contradicție cu afirmațiile făcute de arheologi, noi am găsit în situri țigle și olane antice

Arheologii au propus un plan fantezist de restaurare a sanctuarelor dacice de la Sarmizegetusa Regia, sub forma unor șoproane din lemn, acoperite cu șindilă. Pentru că, potrivit părerii profesorului clujean Ioan Glodariu și a arheologului  Mihaela Strîmbu, „Învelitoarea, după toate probabilitățile, putea fi din paie sau șindrilă, stuful fiind exclus din pricina zonei montane, iar țigla nedovedită de nici o descoperire, nu numai la sanctuarul A, dar nici la celelalte.” (Sursa: Acta Mvsei Napocensis, vol. XVIII/1981.)

Planul propus de arheologi pentru restaurarea sanctuarelor la Sarmizegetusa Regia, sub formă de șoproane din lemn, acoperite cu șindrilă. Coloanele originale din piatră ar urma să fie înlocuite cu stâlpi din lemn iar în locul țiglei de pe acoperiș a fost propusă o învelitoare din șindrilă. (Sursa: Acta Mvsei Napocensis). În acest scop, au fost împrăștiate coloanele antice din piatră prin pădurile din jurul cetății. 


Țigle și olane există din abundență în siturile antice din Munții Orăștiei, similare cu cele de pe edificiile dacice figurate pe Columna de la Roma. Noi am descoperit și kilometri de conducte din ceramică de diferite diametre, pentru aducțiunea și distribuirea apei potabile la Sarmizegetusa Regia și la celelalte cetăți dacice și așezări civile din zona cercetată. Numai că aceste materiale nu au intrat în vederile arheologilor. 

Țigle antice din ceramică se găsesc în toate siturile arheologice pe care le-am cecetat cu echipa mea în zona Munțiilor Orăștiei. Care să fie secretul dăinuirii țiglelor antice timp de milenii, de vreme ce țigla actuală are un termen de garanție de 30 de ani?


O conductă de alimentare cu apă potabilă, localizată de echipa mea la Sarmizegetusa Regia, a fost extrasă din sit de către arheologi și spartă cu târnăcoape, iar fragmentele au fost folosite pentru clădirea unei vetre pe care a fost pus la fiert cazanul cu ciorbă pentru muncitorii care au fost folosiți la săpături.

Sarmizegetusa Regia. Fragmente dintr-o conductă antică pentru aducțiunea apei potabile, extrasă dintr-un sondaj de verificare, spartă cu târnăcoapele. 

În loc de concluzii

Cercetarea arheologică la Sarmizegetusa Regia și la celelalte cetăți și așezări fortificate antice din zona Mulților Orăștiei, trebuie refăcută de o echipă multidisciplinară internațională, condusă de o personalitate responsabilă de anvergură mondială, sub egida UNESCO. Trebuie să aflăm de ce este ascunsă în continuare adevărata istorie a dacilor. Un arheolog nu se poate substitui unor specialiști în domeniile istoriei civilizațiilor umane, arhitecturii arhaice, construcțiilor civile și fortificațiilor militare antice, hidrologiei, speologiei, geologiei, chimiei, etc. Cercetarea arheologică trebuie să țină cont de toate vestigiile existente într-un areal dat, pentru a se deduce nivelul civilizației umane și a se estima numărul populației ce a trăit în acele locuri. 

 

Fac apel pe această cale către românii din diasporă și la românii curajoși din țară. Nu mai suportați rușinea ca arheologi aflați în solda unor interese străine, opuse adevărului istoric, să falsifice istoria milenară a poporului nostru. Nu admiteți să fiți umiliți în continuare de vest-europeni din cauza confuziei semantice dintre termenele român și rrom. Expresia român are înțeles peiorativ și vine, potrivit Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), de la rumân care înseamnă iobag, șerb, rob. România este unica țară europeană care își trage numele din iobăgie. Luptați ca țara noastră să revină în mod oficial la denumirea antică DACIA. Trebuie să înscriem acest deziderat al poporul nostru în Proiectul de țară. (A se consulta și articolul din Jurnal Paranormal, intitulat Tara noastră trebuie să revină la denumirea antică Dacia ).