Pandemie de obezitate umană

Campania pe tema supraponderabilităţii copiilor, demarată recent în statul american Georgia, a încins spiritele la nivel naţional în SUA. Părinţii se arată scandalizaţi de modul care organizatorii acestui eveniment prezintă pe afişe publicitare problema obezităţii infantile. Şi nu numai în SUA a stârnit controverse această campanie. Câţiva români, cuprinşi de indignare cauzată de lipsa de informare şi în urma unui raţionament nefinalizat (din comoditate, probabil), au luat şi ei poziţie într-un ziar central românesc, catalogând acest mod de informare drept „idioţenie”.

        Ce reprezită afişele în cauză, de au iscat asemenea reacţii?

foto 1foto 2

Fotografiile unor copii predispuşi la obezitate (a se vedea foto 1, 2), însoţite de un text „incriminator”, după părerea părinţilor cu copii supraponderali. Reacţia părinţilor vădeşte o crasă lipsă de resposabilitate faţă de generaţiile viitoare. Copii devin supraponderali nu din vina lor, ci în primul rând din vina părinţilor care nu se implică suficient în educaţia lor alimentară. Predispoziţia copiilor pentru îngrăşare poate avea şi cauze genetice,  psihologice sau de natură electromagnetică. Prin urmare, nu rezolvăm nimic dacă băgăm capul în nisip ca struţii, sperând că vom fi absolviţi de responsabilitate când greutatea copiilor noştri o ia razna.

          Pentru informarea cititorilor asupra pericolelor ce rezultă din surplusul de greutate corporală, citez din articolul scris de medicul neuropat Sherrill Sellman, apărut în NEXUS new times magazine, ediţia în limba română.

„O costisitoare prolemă a omenirii

         Uitaţi-vă în jur. Observaţi ceva? Lumea în care trăim se îngrașă... tot mai mult. Niciodată în istoria umanităţii nu au existat oameni atât de graşi. Supraponderalii şi obezii, bărbaţi, femei şi copii, alcătuiesc acum majoritatea populaţiei în cele mai multe ţări occindentale. SUA (74,1%),  Australia (67,4%), Noua Zeelandă (68,4%), Marea Britanie (61%), se clasează în top 25 al ţărilor cu cea mai ridicată rată a supraponderabilităţii.

         Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) descrie acum prelavenţa obezităţii ca fiind o epidemie. [...]

         Oamenii din întrega lume devin mai graşi ca niciodată. Odată considerată o problemă doar în ţările cu venituri ridicate, obezitatea este în creştere şi în ţările cu venituri medii sau mici. [...]

         De fapt, rata de creştere a prevalenţei obezităţii în ţările în curs de dezvoltare poate, de multe ori, să o depăşească pe cea din lumea industrializată. Întradevăr, rata anuală de creştere a excesului de greutate şi obezitate în regiunile din Asia, Africa, America Centrală şi America de Sud este de două până la cinci ori mai mare decât cea observată în Statele Unite.

         Statisticile care dezvăluie impactul acestei epidemii sunt ameţitoare.

         •Trei sferturi dintre adulţii americani şi aproape 24% dintre copiii şi adolescenţii din SUA vor fi supraponderali până în anul 2015.

         •Până în 2030, peste 86% dintre adulţii americani vor fi supraponderali sau obezi.

         •În America, numărul persoanelor obeze depăşeşte numărul celor  care sunt supraponderale.

         •Unul din 10 copii britanici este predispus a deveni obez până în anul 2015.

         •În Noua Zeelandă, în urma unui sondaj realizat în 2006 – 2007 s-a constat că unul din trei adulţi era supraponderal (36,3%) şi unul din patru era obez (26,5%).

         •Greutatea în exces a atinge proporţii epidemice la nivel global, mai mult de 1,7 miliarde adulţi fiind fie suprapoderali, fie obezi.

         •OMS anticipează că în anul 2015, în lume vor exista 2,3 miliarde adulţi supraponderali şi mai mult de 700 milioane dintre ei vor fi obezi.”

         Supraponderalii au speranţa de viaţă cu 20% mai redusă, decât un om cu greutate normală. Aceştia fac diabet, se îmbolnăvesc de hipertesiune, hipotiroidie, cancer, etc. În plus, sunt stigmatizaţi de către societate, având de suferit - în special femeile - începând cu vârsta copilăriei.        

         Copiii supraponderali, vor fi adolescenţi supraponderali; şi în final, vor deveni adulţi obezi. Fenomenul supraponderabilităţii umane a scăpat de sub control. Dacă nu ne trezim la timp şi nu luăm măsurile ce se impun,  riscăm să avem soarta olmecilor din America Centrală, ce au dispărut lăsând în urmă relicve în măsură să ne atragă atenţia asupra ravagiilor făcute de obezitate (foto 3,4).

foto 3foto 4

Ce este de făcut pentru contracarea acestei epidemii?

Trebuie găsite surse de finanţare, pentru cercetarea şi experimentarea unor noi mijloace de stopare a tendinţelor de îngrăşare a copiilor. Ulterior, aceşti copii trebuie aduşi la parametri fizici normali. Personal, am experimentat în anii ’70 o metodă prin care se poate realiza acest deziderat, fără a se recurge la înfometare, exerciţii fizice obositoare, la medicamente sau la chirugie traumatizată.

         Trebuie doar găsită o finanţare de circa cinci milioane euro, pentru construirea şi utilarea unui centru de reabilitare pentru copii supraponderali, într-o zonă cu facilităţi naturale, lipsită de focare geopatogene. Suma necesară reprezintă o fracţiune derizorie comparativ cu cheltuielile de miliarde de dolari ce se fac pentru reclamele produselor fast-food. Eu dispun de o metodologie eficientă, verificată experimental pentru realizarea acestui lucru. Cine se oferă să finanţeze această iniţiativă?

 

 

Nota redacţiei

Potrivit unui studiu elaborat recent de o echipă de medici de la Chelsea  and Westminster Hospital din Londra, copiii pot avea tendinţe de obezitate încă din uterul mamei, în funcţie de indicele de masă corporală (IMC) al mamei. Bebeluşii născuţi de femei supraponderale moştenesc predilecţia pentru îngrăşare excesivă. La rândul lor, când vor fi adulţi, vor da naştere la copii supraponderali. 

Comentarii

Pentru cine nu are solutii la indemina, am o solutie simpla. Infometarea poate duce la boli. Pastrarea unui regim alimentar normal, asta nu inseamna peste normal. Impatirea hranei zilnice in mai multe mese, din 3 sau 2 in 4 sau 5. Mai putina hrana seara si la o ora mai mica, eventual si un ceai. Ultima masa la 7,8 post meridian si nu la 10,11. Cu cit mincam mai mult la o masa (2 in 1), ne ingrasam mai mult. Este de ajuns ca un om sa manince o singura masa pe zi si aceea dubla ca si cantitate pentru a se ingrasa. IMPARTIREA MESELOR ESTE SOLUTIA SIMPLA.

Ionut