Gestul normal al președintelui Klaus Iohannis de a se așeza pe un scaun la ”Masa Tăcerii” de la Târgu-Jiu, a stârnit reacții necontrolate ale unor jurnaliști și politicieni români, care l-au acuzat de lipsă de respect pentru  opera lui Brâncuși. Ei au scăpat din vedere un lucru esențial: ”Masa Tăcerii” reprezintă un simbol creștin și a fost integrat ca atare de către Brâncuși în ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu. Potrivit datinii străbune, întotdeauna când oamenii pornesc la drum lung, înainte de plecare iau loc pe scaune dispuse în jurul unei mese și păstrează un minut de reculegere. Gestul făcut de președintele României este firesc, în concordanță cu tradiția creștină a românilor. Prin atitudinea sa, președintele a adus un omagiu eroilor neamului care s-au jertfit în primul război mondial, pentru apărarea pământului strămoșesc.

Drumul imaginat de Brâncuși începe de la ”Masa Tăcerii”, continuă cu ”Aleea Scaunelor”, trece prin ”Poarta Sărutului și în final se avântă spre cer prin ”Coloana Infinită”.

Nu este târziu ca jurnaliștii vizați să își ceară scuze pentru gafa făcută față de președintele României. A greși este omenește. Cât despre politicienii români post-decembriști, care l-au ”taxat” pe președinte pentru gestul normal făcut, Dumnezeu cu mila! De la un politician nu te poți aștepta să cunoască o datină străbună, împământenită de secole. Nu președintele român trebuie să se ocupe de educația politicienilor corigenți la etică.

Președintele României, Klaus Iohannis, în reculegere la ”Masa Tăcerii”.

Klaus Iohannis merită să fie felicitat pentru gestul de pietate făcut în memoria ostașilor români, căzuți pentru apărarea patriei.

P.S. Politica românească postdecembristă a fost structurată pe criterii impuse de puteri străine, bazate pe insulte permanente între adversari politici, ca să prevină coabitarea partidelor românești în scopuri pozitive. Trebuie să facem un efort comun să respectăm președintele ales al României și Instituția pe care o reprezintă, ca să fim respectați noi înșine în Europa și în lume. Criticile aduse președintelui țării sunt contraproductive în plan extern și ne expunem la umilințe din partea celorlalți europeni, ce ne consideră cetățeni situați la periferia Europei. Ce credibilitate poate avea un președinte al unei țări, care cere drepturi la Uniunea Europeană pentru cetățenii săi, dacă este bălăcărit în țara sa? Interesul național ar trebui să fie mai sus de cancanurile politicii dâmbovițene.

Vasile Rudan