Academia Română patronează falsuri istorice, în dauna istoriei poporului român

Membri ai Academiei Române comit falsuri istorice, în detrimentul istoriei poporului român. Este de notorietate publică falsul comis de istorici autohtoni, asupra Monumentului antic de la Adamclisi. Istoricii români susțin – împotriva oricăror evidențe – că mausoleul antic de la Adamclisi este monument triumfal” ridicat de împăratul roman Traian, pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor. Pentru înfăptuirea acestui act abominabil, istorici români - super-vizați de mentori străini -, au recurs la mutilarea cu dalta și ciocanul a unor metope aparținând monumentului de la Adamclisi. Iar anul 109 e.n., în care pretind că a ar fi fost înălțat monumentul triumfal” de împăratului Traian, a fost stabilit în mod fraudulos, în absența oricăror date documentare.

Nici Columna de la Roma nu a fost înălțată pentru glorificarea faptelor de arme ale împăratului Traian. Romanii erau ocupați de cheltuirea cantității uriașe de aur și argint și alte bogății jefuite din Dacia și nu aveau timp să se ocupe și ridicarea unei coloane pentru a celebra isprăvile războinice ale lui Traian. Columna de la Roma era un reper topometric realizat anterior războiului cu dacii, sub forma unei coloane în stil doric, pentru a arăta posterității înălțimea dealului ce a fost excavat pentru lucrări edilitare. Textul original, incizat la baza coloanei este elocvent:

SENATUS.POPVLVSQVE.ROMANVS

IMP.CAESARI.DIVI.NERVAE.F.NERVAE

TRAIANO.AVG.GERM.DACICO.PONTIF

MAXIMO.TRIB.POT.XVII.IMP.VI.COS.VI.P.P.

AD.DECLARANDVM.QVANTAE.ALTITVDINIS

MONS.ET.LOCUS.TANTIS.OFERIBUS.SIT.EGESTVS

În traducere:

SENATUL ŞI POPORUL ROMAN

ÎMPĂRATULUI CEZAR, FIUL LUI

NERVA CEL TRECUT ÎNTRE ZEI

NERVA TRAIAN AUGUSTUL, ÎNVINGĂTORUL

GERMANILOR, ÎNVINGĂTORUL DACILOR,

MARE PONTIF, INVESTIT PENTRU A XVII-A

OARĂ CU PUTEREA DE TRIBUN, ACLAMAT

DE VI ORI CA IMPERATOR, CONSUL PENTRU

A VI-A OARĂ, PĂRINTE AL PATRIEI,

PENTRU A SE ARĂTA CÂT DE ÎNALT

ERA MUNTELE ŞI LOCUL SĂPAT CU

EFORTURI ATÂT DE MARI.

Partea superioară a textului antic original a fost înlocuită mai târziu, cu numele lui Traian și titlurile sale, cu prilejul învelirii coloanei dorice cu scene din războaiele purtate de romani împotriva dacilor. Traian nu a îndrăznit să șteargă în totalitate textul original, lăsând cuvintele cheie privind destinația coloanei. Adică, Coloana de la Roma a fost ridicată pentru a se arăta posterității, cât de înalt era dealul excavat de locuitorii Romei pentru lucrări edilitare.

Pe metopa 4 din componența monumentului de la Adamclisi,prelucrată” cu ciocanul, istoricii români au ”descoperit” că este vorba de sinuciderea regelui dac Decebal, pentru a nu cădea în mâinile romanilor. În acest sens, au completat pe cale grafică fotografia metopei 4 existentă la Arhiva Academiei Române, în care Decebal se sinucide cu sica dacica”.

Metopa 4, de la Monumentul antic de la Adamclisi, cu scena ”sinuciderii” lui ”Decebal”. Scena ”sinuciderii” lui ”Decebal” a fost completată pe cale grafică. (Sursa: Arhiva Academiei Române.)

Este un fals grosolan comis de istorici români, sub oblăduirea Academiei Române. Pe metopa 4 nu este Decebal, ci un oștean pedestraș, care de apără cu scutul de lovitura de lance a atacatorului călare.

Aceiași metopă 4, din Muzeul de Arheologie de la Adamclisi, fotografiată de autor. Nici urmă de sica dacica… Tivul cămășii luptătorului pedestraș a fost considerat de istorici români drept sica dacica”, prin care Decebal se sinucide”. Lovitura suliței în scutul pedestrașului a fost răzuită.

Personajul militar de pe metopa 32, despre care istoricii români susțin că ar fi împăratul roman Traian, constituie cheia enigmei monumentului de la Adamclisi. Cititorul care se încumetă să elucideze cărui personaj militar antic i-a aparținut simbolului figurat pe platoșă, va dezlega misterul monumentului de la Adamclisi. Jurnal paranormal se oferă să adune bani pentru premiul pe care îl va primi, cel care va dezlega această enigmă multimilenară.

Metopa 32. Personajul militar antic, pe care istorici români, membri al Academiei Române, îl prezintă - împotriva tuturor evidențelor - drept împăratul roman Traian. (Fotografia a fost realizată de autor.)

Nu există nicio legătură între împăratul Traian și personajul militar de pe metopa 32. Traian purta alte simboluri pe platoșă, după cum se vede în fotografia de mai jos. Și împăratul Traian nu a purtat barbă. Cele două personaje aparțin unor epoci istorice distincte: epoca fierului, în opoziție epoca bronzului.

Împăratul roman, Traian.

Personajul militar de pe metopa 32.

Personajul militar reprezentat pe metopa 32 are fața spartă cu barosul, iar simbolul de pe platoșă sa a fost răzuit, astfel că nu se distinge la lumina naturală din muzeul în care este expusă metopa. În Arhiva Academiei Române se află o fotografie a metopei 32, în care apare capul unei meduze, asemănător cu cel existent pe platoșa lui Traian, în locul simbolului original. Autorul a fotografiat metopa originală în Muzeul de Arheologie din Adamclisi.

Menționez spre știința istoricilor, membri ai Academiei Române:

- Nu există niciun izvor documentar de epocă, în care să fie menționată construcția monumentului de la Adamclisi. Prin urmare, monumentul este anterior epocilor istorice romană și greacă;

- Anul înălțării monumentului antic de la Adamclisi, 109 e.n., a fost stabilit de istorici români în mod fraudulos, în absența oricărei mențiuni documentare și fără dovezi arheologice din perioada antică. Unica „dovadă” menționată de istorici, că monumentul de la Adamclisi ar fi fost construit de împăratul Traian, este doar o lespede de piatră fragmentată, găsită printre ruinele monumentul original, cu titlurile lui Traian săpate în piatră. Însă pe lespede nu figurează verbul prin care Traian să susţină, că monumentul ar fi fost înălțat de dânsul. De altfel şi-a mai scris fiul lui Nerva numele şi titlurile pe alte monumente ce nu i-au aparținut, însă nu a îndrăznit să pretindă vreodată că acele monumente ar fi fost ridicate de dânsul. Pentru acest obicei „scriitoricesc” a fost poreclit de către împăratul Constantin cel Mare, herba parietaria (iarba zidurilor);

- Pe friza monumentului de la Adamclisi sunt simboluri necunoscute, unicat în arhitectura monumentală antică. Romburi preistorice, ce au originea în epipalelotic conform Dicţionarului esoterismului elaborat de Pierre Riffard, lucrare de referinţă în domeniu, octogoni şi alte figuri geometrice care se află într-o ordine prestabilită, pe care nimeni nu a putut să o descifreze;

Friza monumentului de la Adamclisi, unicat în arhitectura monumentală antică.

- Monumentul de la Adamclisi este înconjurat de un basorelief reprezentând stindardul dacic, șarpele cu capul de lup.

Stindardul dacic pe Monumentul de la Adamclisi.

- Armamentul figurat pe metopele monumentului de la Adamclisi este specific epocii bronzului.

O metopă din monumentul antic de la Adamclisi, reprezintă Rota Mundi cu 8 spițe (Roata universală). Este un simbol arhaic, ce a fost preluat ulterior de religia budistă pe temple din India.

Simbolul Rota mundi, pe o metopă a monumentului de la Adamclisi.

Același simbol pe un templu budist.

O serie de metope originale aparținând monumentului de la Adamclisi, au fost scăpate din neglijență” în Dunăre, cu prilejul transbordării componentelor originale la București. De ce nu au fost scoase din Dunăre, știindu-se cu precizie locul în care au fost ”scăpate”? Ce era figurat pe acele metope, de au fost abandonate de către istoricii români în Dunăre? Și când va decide Academia Română să fie scoase din Dunăre?

În concluzie, istoricii academicieni duc mai departe un fals notoriu în privința monumentului colosal de la Adamclisi, în dauna istoriei poporului român. Prin acest fapt reprobabil, istoricii autohtoni implicați în falsificarea monumentului antic de la Adamclisi, dovedesc că istoria antică din punctul lor vedere nu este nicidecum o știință, ci o literatură bazată pe prezumții fără acoperire materială.

Semnalez totodată, că în primăvara anului 1981 am localizat în jurul monumentului de la Adamclisi, prin teledetecție extrasenzorială, numeroase vestigii arheologice subterane ale unei așezări umane fortificate, înconjurată cu două ziduri de apărare concentrice, cu edificii publice și sanctuare. Cele două ziduri de apărare ale așezării atestă importanța pe care a avut în antichitate monumentul de la Adamclisi. Prin teledetecție extrasenzorială se poate realiza un plan de situație precis privind dispunerea vestigiilor arheologice în subteran. Denigratorii fenomenelor paranormale au ocazie să verifice, prin săpături, adevărul afirmațiilor mele.

Doctorul în istorie Nicolae Copoiu, secretar științific al Institutului de Studii istorice și social - politice, care a inițiat în anul 1980 cercetarea multidisciplinară a monumentului de la Adamclisi, mi-a relatat că un academician istoric i-a spus, că știa demult că monumentul de la Adamclisi nu este roman, dar că el nu se bagă”. Autorul preferă să păstreze tăcere asupra numelui venerabilului academician. Într-o vizită pe care am făcut la locuința sa, acesta mi-a mărturisit jenat, că a fost nevoit să facă multe concesii istorice unei țări străine, din cauză că guvernul României a refuzat să-i restituie vila pe care o avea într-un cartier rezidențial din București. Vila a fost recuperată de cunoscutul istoric în urma unei intervenții la o ambasadă străină. Oare câți academicieni români sunt tributari unor state străine?

Mausoleul antic de la Adamclisi nu este unicul monument antic, falsificat sub oblăduirea Academiei Române. Cu știrea Academiei Române, în Munții Orăștiei situri arheologice antice au fost distruse cu excavatorul. Iar Secretarul General al UNESCO pentru România din anii ’90, după ce a fost înștiințat despre distrugerile pe care fac arheologii la Sarmizegetusa Regia cu excavatorul și a consultat dovezile fotografice prezentate, a declarat că nu este adevărat; că, dimpotrivă, arheologii sapă la Sarmizegetusa Regia cu multă grijă, folosind la săpături numai șpacluri și pensule.

Guvernul României alocă în fiecare an fonduri bănești consistente Academiei Române. Fiecare membru al Academiei Române primește în fiecare lună și o indemnizație de merit în valoare de 5.000 lei, în afară de alte venituri rezultate din calitatea de academician. În schimb, această instituție elevată contribuie la distrugerea și falsificarea istoriei multimilenare a poporului român.

Nota autorului. După evenimentele din decembrie 1989, au fost schimbate numerele de inventar ale metopelor din Muzeul de Arheologie de la Adamclisi. De ce oare? Autorul a fotografiat, în anul 1981, toate componentele Monumentului antic de la Adamclisi, cu numerele de inventar originale…