Se ştie că fenomenele care au loc în jurul nostru sunt supuse unui embargo al cunoaşterii de către puterea ocultă mondială, ce modelează (nu întotdeauna în mod fericit) gândirea şi destinul omenirii. La masele umane ajung doar cunoştinţele stiinţifice destinate pentru uzul public. În conspiraţia tăcerii se foloseşte deseori termenul paranormal,   sinonim cu neserios, pentru a tăia elanul cercetătorilor către un studiu aprofundat al fenomenogiilor ce evoluează în univers. Pentru majoritatea savanţilor neimplicaţi în programe de cercetare finanţate din bugete „negre”, expresia paranormal echivaleză cu neseriozitatea în cercetare. Drept urmare, evită să studieze tocmai esenţa fenomenelor cu care vin în contact. Fenomenele se cercetează numai sub aspectul definiţiilor, punându-se astfel stavilă cunoaşterii în profunzime a lucrurilor din care este alcătuit universul.

Nu se cunoaşte nici până azi ce este electricitatea, magnetismul, gravitaţia şi alte fenomene ce pot fi definite drept paranormale. Noi înşine suntem un produs paranormal, rezultat din combinarea a două fiinţe microscopice distincte – ovul şi spermatozoid -, ce poartă în structura lor informaţiile ce ne clădesc fizic, psihic şi ne definesc destinul. Înşusi Dumnezeu este o entitate paranormală 100%. Deţine puteri divine supreme, este nemuritor şi este localizat pretutindeni în univers. În universul cunoscut, toate fenomenele sunt paranormale prin geneză şi normale prin repetabilitate.

Potrivit concluziilor oamenilor de ştiinţă tradiţionali, noi detectăm prin simţurile noastre şi prin tehnologia creată de om numai 5% din fenomenele ce au loc în univers. Restul de 95% rămâne invizibil pentru noi. Este constituit din materie şi energie neagră, pe care nu o vedem dar există cu certitudine. S-a descoperit recent că universul în care trăim este atras înspre un alt univers, mai dinamic decât rezultanta gravitaţională a universului nostru. Prin urmare, nici teoria Bing Bang referitoare la crearea universului nu mai este actualitate, dar o menţinem ca minţile noastre să rămână ocupate cu  lucruri inutile.     

În urma unor estimări făcute de oameni de ştiinţă „civili”, rezultă că  particulele cunoscute de către fizicieni reprezintă abia 1% din materia din care este constituit universul. Dezinformarea se menţine şi în fizica cuantica. De pildă, viteza absolută de propagare corpusculară este considerată a fi viteza luminii în vid (aproximativ 300.000 km pe secundă). În manualele şcolare până la cele postuniversitare, se susţine că viteza luminii nu poate fi depăşită. Prin urmare, se induce de timpuriu în mintea omului idea că nu este posibilă călătoria în spaţiul cosmic îndepărtat. În fapt, viteza corpusculară în universul nostru poate fi şi superluminică, până la viteză intantanee. S-a demonstrat că doi fotoni corelaţi, rezultaţi dintr-un atom, comunică telepatic instantaneu de la distanţe de milioane de kilometri în spaţiul cosmic. Este posibil – şi s-a dovedit din punct de vedere ştiinţific acest lucru – ca o particulă să se deplaseze instantaneu prin spaţiul cosmic şi să fie în mai multe locuri deodată. Se practică o dezinfomare crasă şi asupra abilităţilor extrasezoriale latente ale omului, în special în ce priveşte comunicarea telepatică şi teledecţia extrasezorială, pentru a se preveni investigarea în timp real a galaxiei noastre de către neiniţiaţi.

Puterea ocultă menţine prin religii embargoul asupra cunoaşterii.

Totodată, puterea ocultă menţine embargoul asupra cunoaşterii şi prin religii. Sintagma „crede şi nu cerceta” invocată în Biblie, este relevantă în acest sens. Omul obişnuit trebuie să creadă ce i se spune şi nu cerceteze pentru a cunoaşte adevărul. Există o logică sinistră la prima vedere, în ascunderea adevărului faţă de masele populare. La ce bun să fie spus adevărul unor indivizi umani care nu au altă preocupare decât să mănânce, să bea, să-şi înşele semenul, să se agreseze reciproc, să agreseze celelalte vieţuitore tereste şi polueze mediul ambiant?   

Pentru masele umane, geneza omului pe pământ rămâne un mister. Dezlegarea acestei enigme a fost lăsată la aprecierea fiecărui individ, cu excepţia dogmelor religioase impuse. Omul poate să creadă despre originea sa ce pofteşte. Că este rezultat al creaţiei divine, că este un produs al evoluţiei speciilor, că a fost creat de extratereştri sau a fost exilat la periferia galaxiei Calea Lactee din cauza firii sale belicoase. (Ipoteză susţinută şi de faptul că celule din oasele animalelor terestre sunt aliniate ordonat, iar cele din oasele umane sunt dispuse haotic - semn că în trecutul îndepărtat omul s-ar fi aflat în afara gravitaţiei terestre.)     

Ce spun extratereştrii, despre rasa umană.

Conform unor documente secrete arhivate de un cercetător de la Departamentul de Apărare al SUA, extratereştrii care colaborează cu pământenii la anumite proiecte confidenţiale, pretind că ei ne-au creat pe noi acum 50.000 de ani, prin încrucişare cu versiuni mai vechi ale lui homo sapiens. Şi că ei, la rândul lor, au fost creaţi de o altă rasă extraterestră mai evoluată din punct de vedere psihic şi fizic, având pielea portocalie şi înălţimea de 2,10 – 2,40 m. (La Scăieni, în Curbura Buzăului, în anii ’60 a fost descoperită o necropolă cu schelete gigantice de 2,20 – 2,40 metri. Întâmplător au fost văzute OZN-uri planând deasupra necropolei. Într-un articol viitor, voi reveni cu date interesante asupra acestei probleme.)

Ce spun oficiali de la NASA, despre extratereştri.

Fostul astronaut dr. Edgar Mitchell (foto), a şaselea om care a păşit pe Lună, a declarat pe 23 iulie 2008 la Radio Kerrang, West Midlands, UK, că OZN-urile şi extratereştii există, că în ultimii 60 de ani ne-au vizitat planeta iar guvernele ne-au ascuns acest lucru. Iar Clark C. McClelland, specialist în nave spaţiale, a declarat că a văzut un extraterestru de aproximativ 2,20 m înălţime pe monitoare în timp ce se afla de serviciu la Centrul Spaţial Kenedy, la controlul evoluţiei navetei în spaţiu. Extraterestrul stătea vertical în compartimentul navetei destinat încărcăturii. Era în discuţie cu doi astronauţi americani. A observat deasemenea pe monitoare nava extraterestrului, care se afla pe o orbită stabilă în spatele motorului principal al navetei.

         „Am observat acest eveniment timp de un minut şi şapte secunde – a declarat omul de ştiinţă american, Clark C. McClelland (foto) – timp suficient pentru a memora tot ce am văzut. Era vorba de un extraterestru şi o navă spaţială. Era o făptură înaltă de aproximativ 8-9 picioare înălţime (aproximatin 2,20 m), de formă umanoidă, avea două braţe, două picioare, un torace îngust şi un cap de dimensiuni normale pentru statura sa. [...] Îşi mişca foarte mult braţele – ca şi cum ar da indicaţii. Nu am auzit nici o comunicaţie vocală. Casca sa nu era la fel de mare precum ale celor doi astronauţi NASA şi avea un vizor pentru vedere frontală. Avea un mic dispozitiv, probabil pentru comunicaţii, ataşat doar pe partea dreaptă a căştii. Nu am văzut nici un rezervor pentru oxigen. Era înfăşurat cu o centură lată. […] Nu am observat nimic din ceea ce putea fi o armă. […]

         Ulterior am fost contactat de un prieten care mi-a spus că a observat deasemenea un extraterestru de 8-9 picioare înălţime în interiorul compartimentului pentru echipaj al navetei noastre. Ambele misiuni au fost întâlniri DoD (Pentagon) Strict Secret (TS)”.

NASA este controlată de Pentagon.

Potrivit declaraţiei făcută de omul de ştiinţă american Clark C. McClelland, NASA nu este o organizaţie spaţială civilă. NASA se află sub controlul Pentagonului.

Prin cariera sa ştiinţifică şi din punct de vedere etic, savantul Clark C. McClelland nu poate fi bănuit de subiectivism. Cităm din NEXUS new times magazine, science & alternative news, dintr-un articol scris de Clark C. McClelland.

„Cu trecutul meu, uşor de verificat, nu există nici o agenţie guvernamentală care să poată spune că sunt nebun. Sunt pionier al programelor spaţiale. Am asistat la lansarea misiunilor Mercury, Gemini, Apollo, Apollo – Soyuz, Skylab, Space Shuttle şi Deep Space precum şi la Staţia Spaţială Internaţională.

Am primit caracterizări de la Walter Cronkite; Maior (r) Donald Keyhoe, Director NICAP; Richard Hall, fost Director adjunct la NICAP; astronom Dr. J. Allen Hynek; etc. Am servit drept Assistant State of Florida şi MUFON Unit Director KSC, Director al NICAP (Comisia Naţională pentru Investigaţii asupra Fenomelelor Aeriene) la Cape Canaveral şi KSC. Am primit menţiuni deosebite din partea senatorilor americani, congresmeni, militari şi oameni de ştiinţă.

De fapt, acestea certifică tot ceea ce a relatat recent, cu mult curaj  prietenul meu, astronautul Edgar Mitchell, membru al misiunii Aopollo 14.

Am lansat sau am fost martorul a 650 de misiuni spaţiale de-a lungul vieţii mele. Sunt expert în recunoşterea vizuală a oricărui tip de navă contruită de oameni, secretă sau de orice fel. Recunosc navele extratereste şi cele neidentificate atunci când le văd. Am fost Directorul Unităţii 3 al NICAP, adevăratul X-Files la Cape Canaveral şi la Centrul Spaţial Kenedy din 1958 până în 1992. [...] Extratereştrii sunt aici!”

În continuare, Clark C. McClelland relatează faptul că a auzit întâmplări cu extratereştri ce au fost văzuţi pe Lună, de către cosmonauţi de la NASA.

Trebuie să admitem că lucrurile din lumea noastră nu sunt tocmai aşa cum le ştim noi. Se pare că ar trebui să fim mai înţelegători în legătură cu cheltuirea banilor publici pe cercetări extraterestre confidenţiale şi să acceptăm că rezultatele prelevate din cercetări de acest gen, nu sunt destinate unui public larg.