Completare la interviul publicat în NEXUS nr. 15, ediţia în limba română

Da, m-am convins că există riscuri mari pentru cei care furnizează informaţii, care nu sunt destinate publicului. Dar eu am o scuză pentru această scăpare. Editorul cărţii Metacontact, scrisă de generalul rus Dmitri Fonarev, m-a rugat să prezint cartea cu prilejul lansării, la Cercul Militar. Generalul (r) E.S. i-a interzis însă editorului să mă lase să vorbesc, declarând în mod public că „ei (E.S. şi generalul Fonarev) sunt adevăraţii specialişti în fenomenologii de frontieră, nu cine se pretinde şi n-a demonstrat nimic!” (Aluzie la persoana mea.)

Faţă de cele de mai sus, sugerez o idee organelor abilitate. Eu am supraviţuit cu greu atacului vascular cerebral. În curând împlinesc 77 de ani şi nu este cazul să se repete întâmplarea. Nu cer decât să fiu lăsat în pace, să-mi urmez drumul către eternitate. De data asta să-l ia în colimator pe E.S., să vadă şi dânsul efectele unui atac celebral. El este adevăratul vinovat, pentru că bălăcărindu-mă în mod public, m-a întărâtat să scot la vedere unele informaţii ce trebuiau să rămănă confidenţiale.

Şi când te gândeşti că, fostul colonel E.S. a ajuns general, datorită colaborării cu mine în problema monitorizării extrasenzoriale a jurnaliştilor români răpiţi în Irak, pentru un serviciu de informaţii autohton şi pentru Celula de criză de la Cotroceni! Adică E.S. era pe post de curier, ducea rapoartele pe care le făceam eu zilnic. Pentru că în rest, e ageamiu la capitolul fenomenologiilor de frontieră. „Adevăratul specialist E.S.” nu ştie decât ce a pescuit fără discernământ de pe internet. La proba practică, e tinichea.

De când e general, E.S. se face că nu mă cunoaşte, dar nu scapă nici un prilej să mă denigreze la capitolul cunoştinţelor de specialitate, susţinând „că el e adevăratul specialist în domeniu”. Poate să creadă ce pofteşte depre persoana sa, e dreptul lui. Dar să nu se amestece acolo unde nu se pricepe.