Preambul la cursul de teledecţie extrasenzorială.

         Oricine poate deveni operator extrasenzitiv, dacă îndeplineşte câteva condiţii minimale.

         - Să aibă o sănătate fizică şi psihică corespunzătoare.

         - Să fie odihnit mental.

         - Să păstreze higiena corporală şi vestimentară. Amânunt important: şi biosenzorii din pielea omului contribuie la actul detecţiei extrasenzoriale.

         - Să aibă răbdare. La unii indivizi supersimţul biodetecţiei se activează mai repede, la alţii mai lent.

         Ca metodă de investigare, detecţia extrasenzorială – după alţi autori, biodetecţia – este definită drept ansamblul operaţiilor efectuate cu mijloace şi procedee specifice biosinergeticii, cu implicarea directă a biocâmpurilor vieţuitoarelor (vegetale, animale, umane) în scopul obţinerii de informaţii funcţionale, spaţiale şi/sau temporale asupra unui fenomenfizic, chimic, biologic, social. Enunţul elaborat de omul de ştiinţă român, profesor univ. dr. Alexandru Măruţă, acoperă în mod satisfăcător plajele teoretică şi aplicativă ale detecţiei extrasenzoriale.    

         Ca pricipiu, detecţia extrasenzorială constă în reacţia organismului uman la nivel celular la impactul vibraţiilor materiei. Biodetecţia are la bază cele trei elemente fundamentale ale Naturii: materia, energia şi informaţia. Creierul uman captează prin terminalele sale senzoriale şi extrasenzoriale şi decodifică informaţia corpusculară generată de materie,   în procesul de transformare fizică şi chimică. Memoria corpusculară conţine informaţii despre materia din care provine. Creierul uman transmite practic instantaneu rezultatul decodificării informaţiei corpusculare prin terminale nervoase specializate, care determină închiderea subconştientă a dispozitivelor tehnice de reacţie (biolocatoare).

         Abilităţile extrasenzoriale pentru domeniul telepatiei şi detecţiei extrasenzoriale se pot activa la orice vârstă, îndiferent de sex, rasă sau convingeri religioase. Este un atribut natural al omului, asemănător cu supersimţurile din regnul animal. Randamentul maxim în comunicaţii telepatice şi în detecţie extrasenzorială se obţine când supersimţurile aflate în stare latentă în subcontientul uman sunt activate şi dezvoltate  începând cu vârsta copilăriei. Performanţele adulţilor, realizate în urma activării supersimţurilor umane la vârsta adultă, sunt şi ele remarcabile.       

         În privinţa accesării ţintei de către subconştientul operatorului extrasenzitiv, există trei procedee aflate în uz curent.

         1.Detecţia extrasenzorială a pierderilor corpusculare ale materiei din care este făcută ţinta.

         Materia pierde în procesul natural de trasformare nanocorpusculi, care se răspândesc omnidirecţional în spaţiu. Memoria corpusculară deţine informaţii despre ţinţă. Informaţiile corpusculare sunt decodificate de către subconştientul operatorului extrasenzitiv. Rezultatul decodificării infomaţiilor corpusculare este transmis cvasi-instantaneu prin terminale nervoase specializate, către dispozitivele tehnice de reacţie (biolocatoare).

         2.Detecţia extrasenzorială prin emiterea unui fascicul de unde telepatice din emisfera cerebrală dreaptă, cu care se baleiază spaţiul în care se caută ţinta.

         Extrasenzitivul baleiază omidirecţional terenul, asemănător radarului, până găseşte ţinta. Localizarea ţintei are loc în momentul închiderii subconştiente a biolocatoarelor.

          3.Detecţia extrasenzorială cu mostră.

         Detecţia extrasenzorială cu mostră necesită lansarea comenzii pentru localizarea ţintei, în raport cu caracteristicile fizice şi chimice ale mostrei.

         Sub aspectul ţintelor ce pot fi accesate prin detecţie extrasenzorială, recomand a se detecta vestigii arheologice în subteran, căi antice subterane de acces, ape subterane, petrol, zăcăminte de gaze naturale, cavităţi carstice şi alte ţinte materiale şi energetice de interes civil, aflate în subsol şi la suprafaţa solului. 

În foto: Vestigii arhelogice din epoca bronzului, detectate în subteran de copii extrasenzitivi în Curbura Buzăului. În urma antrenamentelor, copii au dezvoltat vederea subconştientă şi au descris forma, culoarea, impresiunile şi inciziile artefactelor aflate în pământ.