Renașterea după decesul biologic actual

Acest articol trebuie să fie citit de fiecare semen, pentru dispariția fricii față de moarte. Nașterea și moartea organismelor biologice terestre este un proces ciclic natural. Nu de moarte trebuie să ne temem, ci de informațiile atașate în mod indisolubil de energii individuale, care vor constitui baza renașterii noastre în viața viitoare. Conform legilor termodinamicii, energiile nu pier niciodată doar se transformă în funcție de informațiile atașate în mod indisolubil de energii. De pildă, substanțele chimice cristalizate, se recristalizează în aceeași formă potrivit cu informațiile pe care le conțin energiile pe care le dezvoltă. Nu există energii fără informații referitoare la materia din care provin. Prin natura informațiilor conținute, energiile biologice sunt de o complexitate extremă.

Decesul actual - renaștere în viața viitoare

Renașterea organismelor biologice este ținută în cel mai desăvârșit secret de Guvernul din umbră. Guvernul din umbră nu este o ficțiune. Există cu adevărat. Credeți-mă, știu ce spun. Am fost solicitat, în scris, la începutul anului 1990, să iau parte la ședința anuală a Guvernului din umbră, printr-o invitație sosită de la Roma. Dacă specia umană ar afla că viața continuă prin reîncarnări succesive, omenirea nu ar mai putea să fie manipulată de guverne și religiile existente pe Pământ. Fiecare individ ar avea grijă de informațiile care se adună despre faptele sale. Nu ar mai fi războaie pe Terra. Omul trebuie să fie conștient, că renașterea în viața viitoare este în funcție de informațiile atașate în mod indisolubil de energiile sale. Se va renaște sub formă umană pe Pământ sau în alte sisteme solare, în apele mărilor și oceanelor ca specii acvatice, etc. Prin reactivarea energiilor umane dispare frică de moarte. Teamă de moarte este factorul principal pentru manipularea omenirii de către guvernele lumii.

Ce spun oamenii de știință despre energiile eliberate în urma decesul biologic actual

Potrivit cercetărilor experimentale ale doctorului Raymond Moody și ale cercetătoarei dr. Elisabeth Kübler-Ross, există viață și după moartea fizică. Elisabeth Kübler-Ross a definit prin expresia Near Death Experience (NDE) fenomenele vizuale, sonore, barestezice, ideatice, emoționale, etc., pe care le-au relatat cei care au prezentat semnele obiective ale morţii, în stop respirator şi cardiac, însoţit de electroencefalogramă plată – semn că activitatea cerebrală a încetat. Şi care au revenit la viaţă în mod spontan sau în urma reanimării…

Prof. dr. Elisabeth Kübler-Ross. Dreapta: Prof. dr. Raymond Moody.

În anul 1982, Institutul Gallup a efectuat un sondaj de opinie în SUA, la care au participat opt milioane de adulţi, ce trecuseră prin experiență NDE. Lucrurile au demarat în anii ’70 când pionierii acestei inedite cercetări, dr. Elisabeth Kübler-Ross şi dr. Raymond Moody, au publicat rezultatele studiilor pe care le-au întreprins de-a lungul anilor. În cartea sa Moartea este un nou soare, Elisabeth Kübler-Ross a declarat, că a recenzat peste douăzeci de mii de cazuri din toată lumea, în care oamenii au fost declarați morți clinic dar au revenit la viată în mod spontan sau prin reanimare.

„Experiența NDE - spune Elisabeth Kübler-Ross - este generală, independentă de faptul că sunteți aborigeni din Australia, hinduşi, musulmani, creștini sau păgâni. Ea este independentă de vârstă sau de statut socio-economic. Este vorba de un eveniment pur uman, după cum procesul naşterii este un eveniment pur uman. (…) Experiența morţii este aproape identică cu cea a unei nașterii. Este o naştere într-o altă existenţă, care poate fi dovedită cât se poate de simplu. (…) Imediat ce sufletul v-a părăsit corpul fizic, vă daţi seama că vedeţi tot ce se pretrece la locul morţii voastre, în camera bolnavului, la locul accidentului sau acolo unde aţi părăsit corpul fizic. Nu veţi mai înregistra aceste evenimente cu conștiința voastră muritoare, ci cu o percepţie nouă. Veţi înregistra totul şi asta în momentul în care nu mai aveţi tensiune arterială, când nu aveţi nici puls, nici respiraţie, unerori chiar în absenţa undelor cerebrale. Ştiţi exact ce spune şi gândeşte fiecare şi cum se comportă. (…) Mulţi oameni îşi părăsesc corpul în cursul unei intervenţii chirurgicale şi privesc efectiv această intervenţie. Toţi medicii şi infirmierele trebuie să fie conștienți de acest lucru. Asta înseamnă că lângă o persoană inconștientă nu trebuie să se vorbească decât despre lucruri decente. (…) Mai trebuie să ştiţi, că dacă vă apropiaţi de patul mamei voastre aflată pe moarte sau tatăl vostru se află deja într-o coma profundă, această femeie sau acest bărbat aud tot ce spuneţi. Şi nu este prea târziu pentru a spune „îmi pare rău”, „te iubesc” sau tot ce vreţi să spuneţi.” Păreri similare asupra vieții de dincolo de moarte au emis și alți cercetători, în special din domeniile medicinei, psihologiei și biologiei. 

Când se apropie clipa morții, majoritatea oamenilor cad pradă depresiei și anxietății, cu gândul la învelișul fizic inert în care vor ”transforma” în urma decesului. În fapt, învelișul nostru biodegradabil trebuie tratat din perspectiva fluturelui, ce se transformă din omidă târâtoare în insectă zburătoare, lăsând în urma sa o carcasă lipsită de viață. Adică, fără exagerările pe care le impune biserica ortodoxă cultului moaștelor, întru păcălirea enoriașilor mai slabi de înger. (A se vedea și articolul din Jurnal Paranormal, intitulat Viața omului continuă după decesul fizic!)

Moartea este doar o iluzie

 Prof.dr. Robert Lanza.

Profesorul Robert Lanza, doctor în medicină la Universitatea Wake Forest (SUA), specialist în cercetarea celulelor stem şi autorul teoriei biocentrismului, a argumentat în mod științific, că moartea este doar o iluzie. Universul este structurat şi guvernat de legi şi forţe care sunt favorabile vieţii. Conservarea energiei este un adevăr fundamental al ştiinţei. Energia nu poate fi creată, nici distrusă, doar se transformă corespunzător primei legi a termodinamicii. Potrivit cercetărilor doctorului Robert Lanza, conștiința umană este conservată după moarte sub forma unei energii, chiar dacă trupul este distrus. ”Viaţa omului nu este o întâmplare; este ceva ce trebuia să se întâmple” – a declarat dr. Robert Lanza. (Sursa: Huffington Post).


Mărturia unui om, care a trecut pragul morții către altă viață

După de 40 de ani depun mărturie despre viață dincolo de moarte. Și eu am trecut pragul morții, către o altă viață. Consider că a venit timpul să declar adevărul în legătură cu incidentul OZN din Curbura Buzăului. (A se vedea în acest sens și articolul din JURNAL PARANORMAL, intitulat Fenomenul OZN din Curbura Buzăului.) Sper că prin această mărturisire nu voi declanșa reacții nedorite din partea unor autorități ale statului. Destul am pătimit (și pătimesc în continuare) pentru cursurile pe care le-am predat, care aveau drept scop reactivarea energiilor extrasenzoriale umane.

Am vrut să filmez în Curbura Buzăului (România), un obiect argintiu scăpat dintr-un OZN. Când obiectul mi-a atins piciorul stâng s-a iscat o flamă portocalie, ce s-a propagat cu violență pe verticală. Am simțit un șoc termic în partea stângă a corpului, care mi-a provocat o stare de rău în întregul organism. Starea mea de sănătate s-a agravat către seară, iar după miezul nopții am căzut într-un leșin letal. Descriu întocmai ce a urmat:

Am fost aspirat printr-un tunel turbionar de culoare gri, orientat la aproximativ 45 - 55 grade față de orizont. La capătul tunelului se vedea o lumină albă, strălucitoare, către care mă îndreptam cu viteză din ce în ce mai mare. Deplasarea mea prin tunel era însoțită de un zgomot puternic, ce se intensifica cu violență. Nu mai puteam respira.

Din momentul în care am fost expulzat din tunel, am simțit o ușurare totală. Am pătruns într-o altă lume, liniștită, peisajul fiind comparabil întrucâtva ce cel terestru dar era curat, fără urme de poluare. Potrivit reperelor de orientare terestră, soarele era la nord-est. Discul solar era de circa trei-patru ori mai mare decât al soarelui nostru şi avea o lumină atenuată, de aproximativ 1.600 grade Kelvin. Din nord-vest spre sud-est curgea un pârâu cu apă limpede. În albia pârâului existau din loc în loc bolovani. Nu se vedeau alge, insecte sau alte organisme vii în apă. La vest de pârâu era un teren pe care creștea iarbă, iar la sud-vest se afla o terasă din piatră înaltă de circa 1,5 metri, prevăzută cu o balustradă. În partea de sud-est a terasei se afla un perete înclinat din stâncă, în care se vedea o intrare prin care răzbăteau sporadic vapori de apă. Pe balustradă din marginea terasei se sprijineau şi se uitau amuzate la mine patru femei tinere, dintr-o rasă necunoscută. Erau înalte de aproximativ 1,90 metri, bine structurate, cu pielea gri-deschis. Erau îmbrăcate la fel, purtând rochii lejere dintr-un material de culoarea inului. La un moment dat, tânăra din partea stângă a grupului s-a îndreptat către intrarea din peretele de piatră și a chemat un bărbat în vârstă, cu statură redusă, care m-a privit zâmbind și s-a întors la treburile sale.

M-a întâmpinat o femeie relativ scundă, cu capul ceva mai mare decât la rasele umane terestre, cu tenul alb, părul blond-deschis, cu ochii albaștri proeminenți, cu trăsături plăcute. Pe umărul stâng purta o sacoşă orizontală. Era însoţită de o fată având exact trăsăturile ei. (Era posibil să fi fost creată prin clonare, gândeam eu.) Am intrat în dialog cu femeia adultă. Conversaţia a avut loc într-o limbă pe care o vorbeam fluent. Este de nedescris confortul psihic pe care l-am simțit în timpul discuției cu un semen, care era programat să rostească numai adevărul. La un moment dat s-a ivit un bărbat, a schimbat câteva cuvinte cu femeia adultă, după care bărbatul a dispărut nefiind deranjat de prezența mea. După care femeia blondă cu copilul au plecat de-a lungul pârâului spre amonte, către nord-vest. Simțeam instinctiv că dacă mai întârziam acolo, nu mai puteam să mă întorc pe Pământ. Cu regret am traversat pârâul în direcția sud-est și m-am întors pe Terra.

M-am trezit asudat, cu dureri mari în partea stângă a corpului. Cu greu am revenit la viață. Peste câteva zile am plecat la București. În metrou am analizat fizionomiile semenilor mei. Erau inestetici, ca să nu spun mai mult, pe lângă umanoizii pe care i-am văzut în cealaltă viață. Mi-au trebuit peste două luni de zile, ca să mă obișnuiesc din nou cu fizionomiile umane terestre. Nici în prezent nu m-am obișnuit pe de-a întregul cu semenii mei și cu predilecția lor pentru rostirea neadevărului. Și după 40 de ani pot să redau cu exactitate, fiecare amănunt pe care l-am văzut în cealaltă viață. Am descris cu sinceritate ce am văzut dincolo.

Experiențele trăite de cei care au trecut prin moarte clinică presupun că sunt asemănătoare; se deosebesc numai în funcție de informațiile conținute de energii individuale, care au impact decisiv asupra vieții viitoare.

Vasile Rudan

Cangur din Australia, într-o poziție de meditație profund umană. Să fi fost o ființă umană într-o viață anterioară? Mă întreb doar, nu lansez nicio ipoteză în acest sens, care ar putea să violenteze irascibilitatea pământenilor. (V .R.)